Drumeție în parcul Șipote și la Cetatea de Scaun

În cadrul Săptămânii ”Școala altfel”, elevii claselor a IX-a A și a IX-a F au efectuat joi, 23. 03. 2017, o drumeție în parcul Șipote și la Cetatea de Scaun.

Scopul activității a fost acela de formare şi dezvoltare la elevi, a unor atitudini de investigare şi cercetare a orizontului local prin implicare directă.

Elevii și-au propus să cunoască istoria locurilor și frumuseţile orizontului local, să observe speciile florei parcului. În acest sens, ei au căutat informații despre Cetatea de Scaun și au aflat că a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru  Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare.

vizita_la_cetatea_de_scaun_suceava_1

Interioarele cetăţii au fost restaurate, astfel încât să ne amintim de viaţa de curte şi să ne facem o imagine despre ceea ce a reprezentat locuinţa temporară a voievozilor Moldovei. Imediat ce trecem de podul de acces dăm de primele încăperi destinate străjerilor, odată depăşit acest obstacol suntem impresionaţi de curtea interioară frumos pavată cu pietre în acele vremuri.

Descoperim în cadrul acestui amplasament încăperi cu diverse destinaţii: închisoarea, baia cu aburi, pivniţa, capela. Aici au locuit pe lângă voievozii amintiţi mai sus şi boieri cu ranguri înalte în administraţia statului medieval moldav, de la vistiernic până la hatman.

                Parcul Șipote (cunoscut și sub numele de Parcul Cetății) este un parc dendrologic, amenajat în partea de sud-est a municipiului Suceava, în imediata vecinătate a Cetății de Scaun.  

vizita_in_parcul_sipote_1

Elevii au aflat că, zona în care este amplasat parcul este situată pe partea dreaptă a râului Suceava, pe una din terasele acestuia, unde sunt frecvente alunecările de teren şi curgerile de noroi.

Analizând structura geologică a zonei am bănuit motivul pentru care a fost creat parcul – oprirea acestor procese.

Parcul a fost gândit ca un loc în care să se regăsească specii caracteristice zonei de munte, de deal, de câmpie şi de luncă. Studiile făcute de inginer silvic Petre Brega au scos în evidenţă că aproximativ 200 de specii ar putea găsi condiţii prielnice de viaţă în acest areal. Cu siguranţă mulţi locuitori ai oraşului ar fi uimiţi să afle că în acest perimetru s-au plantat: Chiparos de Baltă, Ginko Biloba, Arborele Lalea, Brad Douglas, Stejar Roşu, Tuia Columnară, Salcie Creaţă, Tisă, Arţar American, Alun Turcesc, Plop Piramidal, Salcâm Japonez etc. Se pare că din cele 200 de specii identificate iniţial, doar aproximativ 160 s-au adaptat la condiţiile pedoclimatice din zonă.

Activitatea a fost coordonată de doamnele profesoare Silvia Toma și Adriana Zaprațan. 

                                                      Redactat: Prof. Zaprațan Adriana