Vânzătorii de iluzii

În a doua zi din cadrul Programului „Şcoala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, pe 19.04.2016, elevii claselor a X-a A şi a X-a C, de la Liceul cu Program Sportiv Suceava, au participat la activitatea „Vânzătorii de iluzii”, sub coordonarea profesorilor diriginţi, Ramona Husarciuc şi Agnes-Monica Popescu. Activitatea a avut drept scop principal informarea elevilor cu privire la capcanele informațiilor prezentate în mass-media. În cadrul acestei activităţi, elevii au fost provocaţi să descopere situația iluzorie dintr-un articol dat, să diferențieze situația reală de iluzia propusă de mass-media, să coopereze între ei pentru a găsi situațiile reale în detrimentul iluziilor oferite de mass-media, să analizeze consecințele acceptării situațiilor iluzorii prezentate.

Sunt multe aspecte ale vieţii pe care, pentru a le cunoaşte, le analizăm cu ajutorul simţurilor şi raţiunii. Dar se pune problema cum distingem între iluzie şi realitate. Astfel, elevilor li s-a propus un moment de reflexie, pornind de la întrebarea „Ce crezi ca te face puternic?”. În funcție de răspunsurile date (banii, încrederea în sine, cunoaşterea etc.) elevii au fost provocaţi la o dezbatere: Credeţi că aceste idei pe care vi le-aţi format despre sursele de putere sunt adevărate sau sunt iluzii? Oare peste 20 de ani veţi gândi la fel sau veţi zice: adevărul este altul, dar eu când eram tânăr îmi făceam iluzii. De ce ne facem iluzii? Avem în noi această tendinţă sau ceva, poate cineva din exteriorul nostru nedetermină să ne facem iluzii? De exemplu aceste idei despre sursele de putere sunt 100% ale voastre sau au mai contribuit şi alţii la ele? Cine?

Discuțiile au continuat cu alte întrebări: Ce te face fericit? Oare nu ne facem noi iluzii cu privire la sursele de fericire? Cine vă îngrădeşte vouă libertatea? Cum e cu libertatea spiritului, cu libertatea de gândire?, elevii fiind încurajați să-și spună punctul de vedere cu privire la aceste aspecte, după care au vizionat un documentar privind vânzătorii de iluzii.

Concluziile au fost că aceşti „fabricanţi şi vânzători de iluzii” sunt oameni care, fiind robiţi de lene, fiind interesaţi doar de confort financiar propriu, sunt totuşi conştienţi că cineva trebuie să muncească pentru resursele confortului şi distracţiei lor. Acest fapt duce implicit la exploatarea naivităţii oamenilor, a nevoii lor de a crede într-un câştig imediat şi considerabil. Însă timpul ademonstrat în repetate rânduri faptul că nici banii, nici gloria, nici puterea politică sau economică nu sunt surse de fericire, ci din contră.